MAHNIREA (ceva la care sa meditam)

" Mahniti-va cu masura. Parcurgeti cu inima fagaduintele luminoasei noastre credinte si cate revelatii veti gasi in ele spre alinarea necazurilor voastre! [I,92]

  Aveti necaz dupa necaz...Stiti ce inseamna aceasta? Ca Dumnezeu isi aminteste de voi. Este neobisnuit sa gandim asa, dar asa este. Si Si-a adus aminte de voi nu cu manie, ci cu mila. Voi vedeti numai lipsurile si pierderile, iar mila care se ascunde sub ele si in ele, nu o vedeti.[III,464]
  Pe pamant sunt mai multe necazuri decat bucurii. Si unele si altele sunt trimise de Dumnezeu, fie pentru trezirea din adormirea morala,  fie pentru curmarea nedreptatilor si a pacatelor, fie pentru curatirea lor prin pocainta, fie pentru sporirea ascultarii fata de Dumnezeu, care pe toate le orinduieste, fie pentru a ne da prilejul sa aratam barbatie si rabdare si alte virtuti inalte spre slava lui Dumnezeu.[III, 469]
 
  Credinta este tamaduitoarea sufletului, inaripata de nadejde si inacalzita de dragoste.[III,466]
  Credinta ca toate -si mari si mici- sunt de la Dumnezeu ne invata sa primim totul ca pe un bine, oricat de rau ar parea in exterior. Si daca nu este simtit ca rau, nici frica nu este. [IV, 567]"

 (citat din cartea <Sfaturi intelepte-Sfantul Teofan Zavoratul>  Editura Egumenita)